
Bolile renale cronice, caracterizate prin afectarea progresivă și ireversibilă a funcției rinichilor pe o perioadă de luni sau ani, reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global. Rinichii au un rol esențial în eliminarea toxinelor și excesului de lichide din organism, menținerea echilibrului electrolitic și reglarea tensiunii arteriale. De asemenea, produc hormoni stimulează producția de globule roșii în măduva osoasă și întăresc oasele. Când funcția renală este compromisă, toate aceste procese sunt perturbate, ducând la complicații variate.[1] Este important ca bolile de acest tip să fie depistate la timp, iar cunoașterea semnelor timpurii de alarmă poate ajuta la atingerea acestui obiectiv.
În general, bolile renale cronice sunt asimptomatice până în stadiile avansate, când funcția renală ajunge la un nivel critic. Cu toate acestea, pot apărea anumite semne care indică necesitatea unui consult de specialitate și efectuarea unor teste pentru evaluarea funcției renale.
Afectarea funcției renale poate rezulta în acumularea de toxine și impurități în sânge, ceea ce te poate face să te simți mai obosit/ă sau slăbit/ă. În plus, poate apărea anemia, o complicație comună a bolilor renale cronice, care, de asemenea, poate cauza slăbiciune și oboseală.[2]
Pielea uscată și pruritul (mâncărimea) pot fi semne ale afectării metabolismului mineral și osos, care însoțește adesea boala renală avansată.[2]
Un alt semn timpuriu al bolilor renale cronice poate fi nevoia de a urina mai des, în special pe timp de noapte. Acesta poate indica deteriorarea filtrelor rinichilor.[2]
Hematuria, adică prezența sângelui în urină, este un alt semn al bolilor renale cronice. Rinichii sănătoși reușesc să păstreze în mod obișnuit celulele sanguine în organism atunci când filtrează deșeurile din sânge. Însă, atunci când filtrele rinichilor sunt deteriorate, aceste celule sanguine pot ajunge în urină.[2]
Rinichii au rolul de a elimina excesul de lichide din organism. Când aceștia nu mai funcționează corespunzător, lichidele se pot acumula, provocând edeme (umflături), în special la nivelul gleznelor, picioarelor și pleoapelor.[2]
Dezechilibrele electrolitice cauzate de afectarea renală pot provoca spasme musculare frecvente. În plus, unele boli renale determină dureri lombare sau disconfort în partea inferioară a spatelui.[2]
Rinichii sunt responsabili pentru reglarea tensiunii arteriale. O disfuncție renală poate duce la hipertensiune arterială dificil de gestionat.[1]
Dacă experimentezi oricare dintre aceste simptome, este esențial să consulți un medic pentru investigații suplimentare. Pot fi semne ale bolilor renale cronice, dar pot avea și alte cauze, iar stabilirea unui diagnostic corect este posibilă doar după efectuarea analizelor și investigațiilor necesare.

Medic explicand boala renala cronica, folosind rezultatele unei ecografii de rinichi si un model anatomic.
Diagnosticul bolilor cronice de rinichi implică de obicei o combinație de teste de sânge și urină. În unele cazuri, pot fi necesare teste imagistice. Diferitele tehnici imagistice, precum ecografia, tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN), permit medicilor să vizualizeze structura și funcția rinichilor, să identifice anomalii și să evalueze gradul de afectare a acestora.[3]
Ecografia renală, de exemplu, este o metodă imagistică neinvazivă, utilizată frecvent pentru evaluarea rinichilor. Aceasta utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a crea imagini ale rinichilor și ale structurilor adiacente. Ecografia rinichilor permite măsurarea precisă a dimensiunilor renale și identificarea eventualelor modificări structurale. De asemenea, poate detecta anomalii, cum ar fi litiaza renală (pietre la rinichi), chisturi sau neoplasme, și permite evaluarea fluxului sanguin către rinichi.[3]
RMN-ul este o metodă imagistică avansată, care utilizează câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale rinichilor. Această investigație permite evaluarea funcției renală și poate detecta modificări subtile ale structurii rinichilor, care pot fi dificil de vizualizat prin alte metode imagistice.[3]
Scintigrafia renală este o investigație specifică medicinei nucleare, în timpul căruia rinichii sunt evaluați folosind un radiotrasor și o cameră gamma. Este un test ce poate oferi informații importante despre funcția renală, permițând evaluarea acesteia.[3]
Tomografia computerizată (CT) este o altă metodă imagistică mai complexă, care utilizează raze X pentru a obține imagini detaliate ale rinichilor. Aceasta poate fi utilă în identificarea cauzelor și complicațiilor bolilor renale cronice, precum și în evaluarea gradului de afectare a rinichilor.[3]
Diagnosticarea precoce a bolilor renale cronice este esențială pentru prevenirea deteriorării ireversibile a funcției renale. Identificarea bolii în stadii incipiente permite adoptarea unor măsuri terapeutice eficiente, reducând riscul de progresie către insuficiență renală terminală. Cu cât sunt depistate mai devreme, cu atât mai multe opțiuni de tratament sunt disponibile și cu atât mai mari sunt șansele de a menține funcția renală și de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.[1]
Bolile renale cronice sunt afecțiuni grave, iar recunoașterea simptomelor timpurii și efectuarea investigațiilor medicale la timp pot face o diferență semnificativă în menținerea sănătății rinichilor. Dacă ai simptome sugestive pentru o afecțiune renală, nu amâna consultul medical - sănătatea ta este prioritară!
Surse:
- „Chronic Kidney Disease (CKD): Symptoms & Treatment”, Cleveland Clinic, 31 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15096-chronic-kidney-disease. Accesat la 12 Feb. 2025.
- „10 Signs You May Have Kidney Disease”, National Kidney Foundation, 24 Oct. 2024, www.kidney.org/news-stories/10-signs-you-may-have-kidney-disease. Accesat la 12 Feb. 2025.
- „Kidney Failure”, Radiologyinfo.org, Radiological Society of North America, 2023, www.radiologyinfo.org/en/info/kidneyfailure. Accesat la 12 Feb. 2025.