Comoție cerebrală: manifestări, diagnosticare și tratament

Comoția cerebrală este adesea descrisă ca fiind o leziune „ușoară” a creierului deoarece, de obicei, nu pune viața în pericol. Asta nu înseamnă însă că efectele sale nu pot fi grave.[3] În acest articol, îți vom spune cum se manifestă o comoție cerebrală, cum se stabilește un diagnostic cert și ce presupune tratamentul său.

Ce este comoția cerebrală

Comoția cerebrală este un tip de leziune traumatică a creierului ce duce la alterarea funcțiilor acestuia și care poate provoca o serie de simptome neurologice. Se produce, de regulă, după un traumatism cranio-cerebral ce lezează nervii și vasele de sânge și provoacă modificări chimice în creier ce afectează temporar funcționarea normală a acestuia. Deși de obicei comoțiile cerebrale nu pun viața în pericol, ele nu trebuie ignorate. Efectele lor pot fi grave și pot persista zile, săptămâni sau chiar mai mult.[1][2]

Cauzele comoției cerebrale

Comoțiile cerebrale sunt cauzate, în general, de o lovitură la nivelul capului sau gâtului, dar pot apărea și ca urmare a unei zguduiri violente a corpului. Când se produce un astfel de eveniment, creierul se mișcă și se răsucește puternic în interiorul craniului, ciocnindu-se de pereții acestuia.[1][2][3]

Anumite situații sau activități cresc riscul de a suferi o comoție cerebrală. Printre acestea se numără: 

• căderile (reprezintă o cauză frecventă a comoțiilor cerebrale la copii și persoanele în vârstă); 
• sporturile de contact (în special în lipsa echipamentului de protecție adecvat); 
• accidentele rutiere; 
• abuzul fizic; 
• serviciul militar; 
• istoricul de comoții cerebrale.[4]

Cum se manifestă comoția cerebrală?

O comoție cerebrală poate afecta diverse funcții ale creierului, inclusiv memoria, judecata, reflexele, vorbirea, echilibrul și coordonarea. Simptomele de comoție cerebrală apar, de obicei, la scurt timp după accidentare, însă este posibil ca acestea să nu fie evidente imediat. În unele cazuri, anumite semne pot să nu apară până la câteva ore sau chiar zile după incident.[1][2][3]

Odată apărute, simptomele variază în funcție de gravitatea comoției și pot include:

• confuzie;
• dureri de cap;
• tulburări de vedere;
• amețeli sau dezechilibru;
• greață sau vărsături;
• pierderea memoriei;
• zgomote în urechi;
• dificultăți de concentrare;
• sensibilitate la lumină;
• pierderea mirosului sau a gustului;
• probleme cu somnul.[2]

În plus, persoanele care au suferit o comoție cerebrală pot experimenta o perioadă scurtă de amnezie, în care nu își pot aminti ce s-a întâmplat imediat înainte sau după accident.[1]

Atenție! Orice comoție cerebrală este serioasă. Chiar dacă unele comoții sunt mai puțin grave decât altele, nu există comoții „minore”! În cele mai multe cazuri, o singură comoție nu ar trebui să provoace daune permanente, însă producerea unei a doua comoții la scurt timp după prima poate avea efecte dăunătoare și de lungă durată.[3] Dacă observi oricare dintre simptomele menționate mai sus după o lovitura la cap, adresează-te unui medic specialist cât mai curând posibil! 

Diagnosticarea comoției cerebrale

Diagnosticarea unei comoții cerebrale presupune o evaluare amănunțită a simptomelor pacientului, precum și o revizuire a istoricului său medical. Acest proces poate include o serie de teste specifice care ajută medicul să stabilească prezența unei comoții cerebrale. 

În cadrul examenului neurologic, medicul va pune întrebări detaliate despre simptomele pacientului și va efectua o serie de teste. Acesta poate include verificarea văzului și a auzului pacientului, evaluarea forței și a senzației, precum și testarea echilibrului și coordonării. Medicul poate verifica, de asemenea, reflexele pacientului. Testele cognitive sunt, de asemenea, un aspect crucial al diagnosticării unei comoții cerebrale. Acestea pot evalua diverse abilități ale pacientului, cum ar fi memoria, capacitatea de concentrare și capacitatea de a-și reaminti informații.[1]

Investigațiile imagistice nu sunt întotdeauna necesare, dar pot avea și ele un rol important în procesul de diagnosticare a comoțiilor cerebrale. De regulă, acestea sunt recomandate persoanelor care prezintă simptomele grave, cum ar fi dureri de cap severe, convulsii și vărsături repetate, sau simptome care se agravează.[1][2] Investigații imagistice recomandate în astfel de cazuri sunt: 

• tomografie computerizată (CT) a capului - este testul standard la adulți pentru a evalua creierul imediat după leziune; această investigație folosește raze X pentru a obține imagini în secțiune transversală ale craniului și creierului; 
• imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - este folosită pentru a identifica modificările din creier sau pentru a diagnostica complicațiile care pot apărea după o comoție cerebrală; RMN-ul folosește un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a produce imagini detaliate ale creierului.[1]

Cum se tratează comoția cerebrală?

De cele mai multe ori, comoțiile cerebrale nu necesită spitalizare. Tratamentul principal pentru comoția cerebrală constă în odihnă fizică și mentală. În perioada imediat următoare, concentrează-te pe a te odihni și a limita orice fel de activitate care ți-ar putea solicita creierul, inclusiv efortul intelectual sau expunerea la zgomote puternice sau lumini strălucitoare. După primele 48 de ore, pe măsură ce simptomele se ameliorează, ar trebui să îți poți relua treptat activitățile normale.[1][4] 

În funcție de severitatea simptomelor, medicul poate prescrie medicamente pentru gestionarea durerii, cum ar fi analgezicele. Acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor precum durerile de cap, care pot fi destul de comune după o comoție cerebrală. Este important să iei doar medicamentele prescrise de medic și să respecți indicațiile acestuia privind modul de administrare pentru a evita orice posibile efecte secundare.[1] 

Recuperarea după o comoție cerebrală

Recuperarea după o comoție cerebrală implică de obicei trei faze. Prima fază sau faza acută este reprezentată de perioada cuprinsă între momentul producerii comoției cerebrale și cel în care simptomele încep să dispară. Această fază durează, în mod normal, mai puțin de 3 zile, timp în care se recomandă odihnă, hidratare adecvată și o alimentație normală.[4]

Cea de-a doua fază este considerată faza de recuperare. Simptomele ar trebui să se amelioreze și poți începe să crești treptat activitatea fizică și mentală, cât timp acestea nu-ți provoacă vreun disconfort.[4]

Faza a treia sau faza de recuperare completă este cea mai lungă. Pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani, ea durează, de obicei, 30 de zile, iar pentru adulți 14 zile. Durata acestei faze poate varia în funcție de severitatea simptomelor.[4]

Comoția cerebrală este o leziune cerebrală ușoară care poate fi cauzată de o lovitură la cap. Este important să cunoști simptomele comoției cerebrale și să soliciți asistență medicală dacă observi apariția acestora după o lovitură la cap. 

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu reprezintă un substitut pentru sfatul unui medic. Pentru a primi un diagnostic corect și a beneficia de un plan de tratament adecvat, adresează-te unui specialist!

Bibliografie:

• „Concussion”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/concussion/symptoms-causes/syc-20355594. Accesat 24 Apr. 2024.
• „Concussion – Symptoms, Diagnosis and Safety Guidelines”, American Association of Neurological Surgeons, 2024, www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Concussion. Accesat 24 Apr. 2024.
• „What Is a Concussion?”, Centers for Disease Control and Prevention, 2024, www.cdc.gov/headsup/basics/concussion_whatis.html. Accesat 24 Apr. 2024.
• Wright, Suzanne. „Concussions: Symptoms and Treatment”, WebMD, 17 Aug. 2023, www.webmd.com/brain/concussion-traumatic-brain-injury-symptoms-causes-treatments. Accesat 24 Apr. 2024.