Atrofie cerebrală: cauze, simptome, diagnosticare, tratament, prevenție

Atrofia cerebrală este o patologie de tip degenerativ, caracterizată printr-o reducere treptată a numărului de neuroni și sinapse, elemente esențiale pentru funcționarea optimă a creierului. Această pierdere a neuronilor și a legăturilor dintre aceștia poate avea un impact semnificativ asupra diverselor regiuni ale creierului, având drept consecință afectarea funcțiilor cognitive și motorii. Deși atrofia cerebrală este mai frecvent observată la vârstnici, există și cazuri în care este prezentă în grupa de vârstă pediatrică. În astfel de situații, este posibil ca volumul mic al creierului să persiste până la vârsta mijlocie, cu toate că unele modificări atrofice pot fi inversate în copilărie.[4]

Tipuri de atrofie cerebrală

Atrofia cerebrală poate fi clasificată în două tipuri principale:

• atrofia cerebrală generalizată/ atrofia cerebrală difuză - afectează întregul creier, determinând o diminuare a volumului acestuia; acest tip de atrofie este adesea asociat cu boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer sau boala Parkinson; 
• atrofia cerebrală focală - implică afectarea doar a anumitor regiuni ale creierului, cu pierderea unor funcții specifice.[2]

Pe lângă aceste două tipuri majore, există și subtipuri de atrofie cerebrală. Acestea includ atrofia frontală, atrofia corticală cerebrală, atrofia subcorticală cerebrală și atrofia cerebrală posterioară. Atrofia corticală cerebrală, de exemplu, se referă la pierderea neuronilor din cortexul cerebral, atrofia subcorticală cerebrală implică pierderea neuronilor din regiunile subcorticale ale creierului, iar atrofia cerebrală posterioară afectează în principal lobii occipitali și parietali ai creierului.[1][4][5]

Cauzele atrofiei cerebrale

Atrofia cerebrală poate avea numeroase cauze. Printre cele mai frecvente se numără bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, Parkinson, Huntington și scleroza multiplă. Alte posibile cauze sunt:

• traumatismele craniene, rezultate din accidente sau lovituri la cap; 
• accidentul vascular cerebral;
• encefalita; 
• meningita; 
• SIDA;
• sifilisul;
• abuzul de alcool și droguri.[2]

Uneori, atrofia cerebrală poate fi prezentă la naștere, ca parte a unui sindrom neurologic sau din cauza dezvoltării insuficiente a creierului.[3]

Factorii de risc pentru atrofia cerebrală includ:

• vârsta înaintată;
• istoricul familial de tulburări genetice sau neurologice;
• leziunile cerebrale; 
• consumul excesiv de alcool;
• fumatul.[2]

Simptomele atrofiei cerebrale

Simptomele atrofiei cerebrale pot varia în funcție de zona creierului afectată și de gravitatea atrofiei. În cazul unei atrofii cerebrale incipientă, ușoară, acestea pot fi chiar confundate cu semnele normale ale îmbătrânirii, cum ar fi ușoarele probleme de memorie sau de concentrare.[3]

În cazul unei atrofii cerebrale progresive, care apare de obicei la vârsta adultă, apare o pierdere graduală a abilităților mentale și fizice. Simptomele pot include demență, modificări comportamentale, pierderea memoriei, tulburări de gândire și funcționare, rigiditate musculară, mișcări lente și/sau tremor caracteristice bolii Parkinson. Acestea tind să se agraveze lent pe parcursul lunilor sau chiar anilor.[3]

Atrofia focală acută a creierului, care apare la câteva săptămâni după un accident vascular cerebral, traumatisme craniene sau infecție, poate produce slăbiciune a feței, brațului și/sau piciorului, amorțeală, probleme cu vederea sau probleme cu echilibrul.[3]

Atrofia congenitală a creierului afectează de obicei anumite zone ale creierului. Primele simptome apar destul de devreme și pot include convulsii, probleme de mers, vorbire întârziată sau dificultăți de învățare.[3]

Diagnosticarea atrofiei cerebrale

Procesul de stabilire a diagnosticului de atrofie cerebrală presupune mai multe etape, teste și investigații.

Ca în cazul oricărei alte afecțiuni, consultația la medicul neurolog va începe cu anamneza, ce presupune evaluarea istoricului medical al pacientului, simptomele prezente și factorii de risc posibili. După efectuarea anamnezei, medicul trece la evaluarea funcțiilor cerebrale printr-o serie de teste ce verifică mișcările globilor oculari, funcția de memorare, capacitatea de a vorbi și abilitățile de rezolvare a problemelor. De asemenea, vor fi solicitate investigații imagistice.[2]

Evaluarea imagistică în atrofia cerebrală 

Din punct de vedere imagistic, atrofia cerebrală poate fi observată pe imaginile obținute prin:

• tomografie computerizată (CT) cerebrală - este o investigație ce utilizează raze X și tehnologia computerizată pentru a obține imagini detaliate ale creierului; 
• RMN cerebral - imagistica prin rezonanță magnetică permite obținerea unor imagini detaliate ale creierului, fără a utiliza radiații ionizante; RMN-ul este mai eficient în dezvăluirea daunelor care apar în anumite regiuni specifice zonei creierului (daune focale).[4]

Citește mai multe despre RMN vs. CT!

Tratamentul pentru atrofie cerebrală

Tratamentul pentru atrofia cerebrală este un proces complex care diferă în funcție de cauza afecțiunii. În primul rând, este important de menționat că nu există un tratament specific pentru atrofia cerebrală în sine, ci mai degrabă tratamente care vizează ameliorarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii.

Tratamentul medicamentos este adesea folosită pentru a gestiona simptomele, cum ar fi convulsiile, problemele de memorie sau dificultățile motorii. În funcție de tipul de atrofie cerebrală, pot fi prescrise diverse medicamente, cum ar fi anticonvulsivante, antipsihotice sau medicamente pentru a îmbunătăți funcția cognitivă. În plus, terapia fizică și ocupațională pot juca un rol esențial în menținerea mobilității și independenței pacientului. Acestea pot ajuta la îmbunătățirea coordonării, echilibrului și a forței musculare.

Consilierea poate fi și ea benefică, în special pentru pacienții care se confruntă cu dificultăți emoționale sau de comportament ca urmare a bolii. Terapia logopedică, care se concentrează pe îmbunătățirea abilităților de vorbire și înghițire, poate fi de asemenea utilă. În cazuri rare, poate fi necesară intervenția chirurgicală. 

Atrofia cerebrală nu se vindecă - progresia sa poate fi încetinită sau oprită, iar reversibilitatea sa depinde de agentul cauzal și de natura leziunii tisulare.[2][3][4]

Prevenirea atrofiei cerebrale

În procesul de îmbătrânire, este normal să se producă anumite modificări ale volumului cerebral. Totuși, adoptând un stil de viață sănătos, este posibil să reducem factorii de risc care pot duce la atrofiere cerebrală.

Unul dintre cele mai importante aspecte este dieta. Consumul de alimente bogate în nutrienți și cu un conținut scăzut de colesterol poate contribui la menținerea sănătății creierului. Activitatea fizică zilnică este și ea importantă. Nu trebuie neglijat nici somnul și calitatea sa - lipsa acestuia poate duce la probleme de memorie și la scăderea capacității cognitive. Este importantă, de asemenea, gestionarea stresului (a fost asociat cu hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral), precum și urmarea tratamentelor medicamentoase prescrise de medic pentru a controla tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat și diabetul. Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt, de asemenea, factori de risc pentru atrofie cerebrală, de aceea renunțarea la aceste obiceiuri poate fi considerată o metodă de prevenție.

Dacă există un risc ridicat de atrofie cerebrală, este esențial să discuți cu medicul tău despre modalitățile de gestionare a acestor factori de risc.[2]

Atrofia cerebrală poate avea un impact semnificativ asupra vieții unei persoane. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat pot ajuta la încetinirea progresiei bolii și la îmbunătățirea calității vieții. Orice potențial semn de alarmă poate fi considerat o indicație pentru o vizită la un specialist. Programează-te acum pentru o consultație și investigații în oricare dintre locațiile Medima! 

Bibliografie: 

• Baker, Michelle L, et al. „Differential Associations of Cortical and Subcortical Cerebral Atrophy with Retinal Vascular Signs in Patients with Acute Stroke”, Stroke, vol. 41, no. 10, 1 Oct. 2010, pp. 2143–2150, www.ahajournals.org/doi/10.1161/STROKEAHA.110.594317, https://doi.org/10.1161/strokeaha.110.594317. Accesat15 Mar. 2024.
• „Brain Atrophy: What It Is, Causes, Symptoms & Treatment”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22515-brain-atrophy. Accesat15 Mar. 2024.
• „Cerebral Atrophy: Can You Prevent Your Brain from Shrinking?”, Verywell Health, 2019, www.verywellhealth.com/what-is-cerebral-brain-atrophy-98812. Accesat15 Mar. 2024.
• R. Sungura, et al. „The Extended Scope of Neuroimaging and Prospects in Brain Atrophy Mitigation: A Systematic Review”, Interdisciplinary Neurosurgery, vol. 23, 1 Mar. 2021, pp. 100875–100875, www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2214751920304369#s0125, https://doi.org/10.1016/j.inat.2020.100875. Accesat15 Mar. 2024.
• Rajan, Vel, and Sunil Munakomi. „Posterior Cortical Atrophy”, StatPearls Publishing, 13 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK580553/. Accesat15 Mar. 2024.